Sunday, July 11, 2010

Visul canadian ep. 4 - La plimbare, în Vancouver (partea a 2-a)

Capilano Suspension Bridge and the surrounding park is a “must see” for Vancouver. The Salish Indians called it “the bridge which laughs” because of the noise it made when it was crossed. Intially it was a cedar wood bridge, sustained by a hemp rope. Only in 1903 this was changed with a steel cable.

The bridge is 137 m length and it stays at 70 m above the Capilano river. The balance is strong, especially when some child run along it...But you arrive (with difficulty) at the other end of it and you smile for the camera...

Treetops Adventure is included in the ticket price (30.95 CAD) and enables you to walk above the trees. You may see a nice collection of totems in the park.

Grouse Mt. or Vancouver Peak (1249 m) at the outskirts of the city is a beloved place for the locals. A gondola takes you up in 6 minutes (2.9 km).
Capilano Suspension Bridge, împreună cu parcul natural în care se află, este un obiectiv pe care mulţi dintre cei care vizitează Vancouverul doresc să îl vadă. Construit, în 1889, sub forma unei punţi elastice din scânduri de cedru, cu o balustradă din odgon de cânepă, a fost denumit de indienii băştinaşi "podul care râde", din cauza zgomotului pe care îl făcea când se trecea pe el. Abia în 1903 odgonul de cânepă a fost înlocuit cu un cablu de oţel.

Podul elastic are o lungime de 137 m şi se leagănă la o înălţime de 70 m deasupra râului Capilano. Oamenii îl traversează unii cu teamă, cramponându-se cu mâinile de balustradă, alţii râzând de primii şi, în fine, unii - mai ales copiii - încercând să mărească balansul, pentru a se amuza pe seama tuturor. Nu aş putea spune exact din care categorie am făcut parte. Nu-mi era neapărat frică, fiindcă mă gândeam că de atâţia ani au trecut mii de oameni pe el şi nu s-a întâmplat nimic, dar nici prea bine nu mă simţeam...
Oricum, când ajungi la capătul celălalt respiri uşurat şi zâmbeşti unui aparat de fotografiat, cu care te aşteaptă cineva, ca să imortalizeze evenimentul. Nu te gândeşti imediat că va trebui să te şi întorci. Pe acelaşi pod.
Parcul natural în care se află podul este, de fapt, o pădure cu copaci foarte înalţi, mai ales conifere, cu mici iazuri pline de peşte. Poţi să-ţi petreci aici, în natură, o zi întreagă.
Treetops Adventure reprezintă o amenajare cu punţi şi balustrade a zonei înalte a copacilor, printre care te poţi plimba şi vedea totul de la înălţime. Preţul distracţiei este inclus în biletul de intrare.În parc se află şi o colecţie frumoasă de totemuri ale indienilor Salish, precum şi un magazin de suveniruri, care funcţionează într-o veche staţie de poştalion.
Cum poţi ajunge la acest obiectiv: se află la 10 minute de mers cu maşina, din centru spre North Shore, trecând pe lângă Stanley Park, peste Lion' s Gate Bridge. Biletul de intrare costă 30.95 CAD pentru adulţi (da, în Canada biletele de intrare la diverse obiective sunt scumpe), 10 CAD pentru copii între 6-12 ani, iar cei sub 6 ani intră gratis.

De aici, mergem mai departe, în aceeaşi direcţie, spre Grouse Mountain sau Vf. Vancouver (1249 m), al doilea obiectiv pe care dorim să îl vedem în Vancouver. O telegondolă urcă 2.9 km, acoperind o diferenţă de nivel de 853 m, în 6 minute. Toţi se înghesuie să vadă şi să facă poze metropolei care rămâne sub noi. Un fel de smog ne împiedică însă să avem o panoramă clară şi nici pozele nu sunt prea reuşite.
Ajunşi sus avem la dispoziţie alei şi trasee de munte, putem face plimbări cu elicopterul sau vizita un loc amenajat ca habitat al ursului grizzly, în care sunt protejaţi doi ursuleţi şi unde putem viziona un film despre viaţa urşilor şi modul în care aceştia pot fi protejaţi. Nu avem prea mult timp, aşa că optăm să ne plimbăm puţin în jur, admirând sculpturile în lemn care împodobesc aleile şi care reprezintă oameni de diverse meserii legate de "vestul sălbatic" şi animale specifice Canadei. Intrând în pădure, avem norocul să vedem o căprioară. Obişnuită, se pare, cu oamenii, pozează câteva minute nemişcată, după care ne întoarce spatele şi pleacă. Trecem pe lângă lacul Blue Grouse în care se oglindesc brazi maiestuoşi cum numai în Canada poţi vedea şi apoi dăm peste o casă indiană de ceremonii.Acest gen de case, numite Hiwus Feasthouse sau Long House sunt locuri în care sunt re-create pentru turişti dar şi pentru indienii înşişi elemente ce ţin de identitatea lor, de creativitatea lor, exprimată prin cântec, dans şi povestit.
Întorşi la staţia telegondolei, ne pozăm pe rând cu "gazda" locului şi ne întoarcem în Vancouver. Trebuie să prindem la Tsawwassen ultimul ferry spre insulă. Despre insulă în sine şi Victoria, capitala statului British Columbia, aflată pe ea, în alte postări.

2 comments:

Ami (アミ) said...

Ce multe locuri minunate sunt in lumea asta!

Traveling Hawk said...

Pentru iubitorii de natura, Canada este un paradis! E una dintre cele 2 destinatii must see, pe lumea asta, pentru mine.