Mi-a placut tare mult la Obidos, chiar daca unii ar spune ca e comercial, asa cum imi plac toate locurile vechi. Desi imi place si arhitectura futurista, am cautat intotdeauna aceste asezari mici, cu parfum de trecut, cum e si Obidos. Pentru mine, el e ca un decor pentru o poveste romantica, de epoca.
Desi, din pacate, ploua mocaneste cand am ajuns acolo, oraselul era plin de turisti. Cred ca asta se intampla in orice zi a anului, asa ca, fiti preveniti! E greu sa faci fotografii, fara a prinde pe cate cineva in cadru.
Asezat la 100 km nord de Lisabona, Obidos a fost preferat ca resedinta de regi si regine ale Portugaliei. Regele Dinis l-a facut cadou de nunta sotiei sale, Isabel, in anul 1282. Acum este declarat monument national si, de asemenea, face parte din patrimoniul universal UNESCO.
O multime de casute de poveste, in stil renascentist si baroc, sunt incinse cu un zid inalt de 13 m, care inconjoara orasul. Casele albe, cu acoperisuri rosii de teracota, florile ( pe care le vedem chiar si acum, iarna, dar care se pare ca vara inunda pur si simplu acest loc idilic), castelul in stil manuelin si biserica renascentista Santa Maria (sec. XVII), te incanta si te indeamna sa ratacesti pe stradutele sale. Cand crezi ca ai gasit cel mai pitoresc loc, gasesti dupa colt, altul!
In afara cetatii se poate vedea apeductul Amoreira, construit in 1575, la ordinul Catherinei de Austria.
Evident, cum ii sta bine unui asemenea orasel si aici exista o multime de pravalioare unde se vand suveniruri, artizanat local, covoare si antichitati. Sunt si multe galerii de arta, comerciale. Cunoscatorii cauta lichiorul de cirese, ginha.
Pe mine oraselul m-a fermecat, chiar daca ploua (si am vazut asta dupa numarul de poze facute). Dar cum toate lucrurile bune au un sfarsit, ne grabim sa parasim cetatea pentru a ne regasi, in parcarea tixita de masini, microbuzul, care ne va duce inapoi, in Lisabona.
La iesirea din cetate, trecem prin ceata si printr-un sir de braduti de Craciun, care poarta carti de vizita ale firmelor care i-au donat municipalitatii pentru a se impodobi de sarbatoare. Frumos obicei!
In drum spre Obidos puteti opri pe malul oceanului, in puncte de belvedere special amenajate. Atunci, iarna, era cam mohorat, noroc cu vegetatia care mai inviora peisajul prin culori neasteptate.
La Obidos puteti ajunge cu o excursie organizata, ca noi sau cu trenul, autobuzul sau o masina inchiriata. Autobuzul, pleaca tot la75 de minute de la statia din Campo Grande. Costul unui bilet este de aproximativ 5 euro, iar drumul dureaza o ora.
Desi, din pacate, ploua mocaneste cand am ajuns acolo, oraselul era plin de turisti. Cred ca asta se intampla in orice zi a anului, asa ca, fiti preveniti! E greu sa faci fotografii, fara a prinde pe cate cineva in cadru.
Asezat la 100 km nord de Lisabona, Obidos a fost preferat ca resedinta de regi si regine ale Portugaliei. Regele Dinis l-a facut cadou de nunta sotiei sale, Isabel, in anul 1282. Acum este declarat monument national si, de asemenea, face parte din patrimoniul universal UNESCO.O multime de casute de poveste, in stil renascentist si baroc, sunt incinse cu un zid inalt de 13 m, care inconjoara orasul. Casele albe, cu acoperisuri rosii de teracota, florile ( pe care le vedem chiar si acum, iarna, dar care se pare ca vara inunda pur si simplu acest loc idilic), castelul in stil manuelin si biserica renascentista Santa Maria (sec. XVII), te incanta si te indeamna sa ratacesti pe stradutele sale. Cand crezi ca ai gasit cel mai pitoresc loc, gasesti dupa colt, altul!
In afara cetatii se poate vedea apeductul Amoreira, construit in 1575, la ordinul Catherinei de Austria.
Evident, cum ii sta bine unui asemenea orasel si aici exista o multime de pravalioare unde se vand suveniruri, artizanat local, covoare si antichitati. Sunt si multe galerii de arta, comerciale. Cunoscatorii cauta lichiorul de cirese, ginha.
Pe mine oraselul m-a fermecat, chiar daca ploua (si am vazut asta dupa numarul de poze facute). Dar cum toate lucrurile bune au un sfarsit, ne grabim sa parasim cetatea pentru a ne regasi, in parcarea tixita de masini, microbuzul, care ne va duce inapoi, in Lisabona.La iesirea din cetate, trecem prin ceata si printr-un sir de braduti de Craciun, care poarta carti de vizita ale firmelor care i-au donat municipalitatii pentru a se impodobi de sarbatoare. Frumos obicei!
In drum spre Obidos puteti opri pe malul oceanului, in puncte de belvedere special amenajate. Atunci, iarna, era cam mohorat, noroc cu vegetatia care mai inviora peisajul prin culori neasteptate.
La Obidos puteti ajunge cu o excursie organizata, ca noi sau cu trenul, autobuzul sau o masina inchiriata. Autobuzul, pleaca tot la75 de minute de la statia din Campo Grande. Costul unui bilet este de aproximativ 5 euro, iar drumul dureaza o ora.
4 comments:
Superb orasul dar nu stiu de ce nu mi s-a parut a fi din Portugalia :)
Foarte tare orasul! Insa mie mi se pare ca aduce mai mult cu grecia decat cu Portugalia :)
Frumos si romantic... Mie mi-a amintit de vizita in Sicilia, aceleasi stradute si bisericute. Foarte placut!
Multumesc tuturor pentru comentarii. Vedeti? E atat de frumos incat fiecaruia i-a amintit ce i-a placut mai mult :)
Post a Comment