Povestiri din Rajahstan 10. Templul jain Bhandeswari, Bikaner / Stories of Rajahsthan 10. Bhandeswari Jain Temple, Bikaner

From Devi Kund Cenotaphs we went to visit Bhandeswari Jain Temple, at 5 km of Bikaner. Jainism is an over 3000 years old religion and philosophy, which influenced India in every possible way. The basis of it is the belief that a man could  save himself by austerity and it is the man and only the man who could save himself. They are against any kind of violence and show compassion toward every living organism on Earth. Vegetarians, they don't eat what is running, swimming or flying, and even the roots of the plant out of the belief that, in this way, they could harm the whole plant. Because they may not be farmers or warriors, they are mainly merchants. The contemporary ones deal in the diamond and precious stones market, so they are very rich. As they continue to build temples and sustaine the old ones, the Jain temples are the richest and cleanest in India. There are 10-12 millions believers in India, and around the world they are met in USA, UK, Canada, and East Africa.

Bhandeswari Temple in Bikaner was constructed in the XVth century, being the oldest altar in town. And so is the other temple, near this one,  Sandeswhar. It is said both have been erected by two brothers.


Inside, a world of colors  make the temple look like a frame from 1001 nights. There are so many colors, not a single centimeter of the wall without a picture, so much life, that I wanted to photograph, and photograph, and photograph...You see part of the results here. The Jain temples have 3 floors but the second and the third have, may be, only a religious importance. Instead, they offer excellent views over the town.

De la cenotafuri ne-am intors spre Bikaner, oprindu-ne sa vizitam templul jainist Bhandeswari. Stiind ca in Rajahstan voi vizita mai multe asemenea temple, m-am documentat inainte de plecare si, bineinteles, am vrut sa stiu ce este jainismul despre care nu mai auzisem pana acum. Desi am gasit lamuriri pe internet, tot ceea ce am citit in cartea lui Tarun Chopra mi-a placut mai mult dar asta am citit post factum.

Oricum, jainismul este o religie veche de mai bine de 3000 de ani, unii crezand chiar ca el a dat nastere si buddhismului. Jainistii au avut 24 de profeti care, prin austeritatea vietii lor, au intrat in ciclul nesfarsit al reincarnarilor. Ei cred ca doar omul singur poate fi propriul sau salvator. In centrul credintei lor sta compasiunea pentru tot ce inseamna viata, sub orice forma. Sunt vegetarieni convinsi, nu mananca nimic din ceea ce alearga, innoata sau zboara si, dintre vegetale, nu mananca radacinoasele pentru ca, spun ei, ar trebui sa distruga intreaga planta. Cuvantul "jainist" deriva din sanscritul "jina" care inseamna "cuceritor". Jainistii cred ca prin asceza omul isi poate invinge trupul si mintea. Jainismul a influentat viata Indiei in toate aspectele sale. 
O filosofie a non-violentei, jainismul este urmat de predilectie de cei care se ocupa de comert, pentru ca nu pot fi nici fermieri (ar insemna sa vatame insectele) si nici luptatori. Sunt foarte bogati, in zilele noastre manifestandu-se mai ales in zona comertului cu diamante si alte pietre pretioase. Ei sustin in continuare construirea de temple, de aceea templele jainiste sunt printre cele mai curate si mai bogate din India.

In India exista cam 10-12 milioane de adepti, care traiesc in special in Rajahsthan, Gujarat si Maharashtra. In lume, jainismul se regaseste mai ales  in SUA, Anglia, Canada si Africa de Est.

Aflat la 5 km de Bikaner, templul Bhandaswari a fost construit in secolul al XV-lea, reprezentand cel mai vechi altar din oras. Chiar langa el se afla alt templu jainist, Sandeshwar, pe care nu l-am putut insa vizita fiind inchis.  De fapt, cele doua temple au fost construite de doi frati, al caror nume il poarta. Templul acesta mi-a placut inca de la intrare. Dupa cum aveam sa-mi dau seama mai tarziu, el se deosebeste de alte temple jainiste pe care le-am vizitat si veti vedea in ce mod. Deocamdata, patrundem pe o usa pe care se vad deja diverse desene florale. Chiar la poarta, este o treapta tipica pentru templele jainiste, am regasit-o la toate, care este flancata de ambele parti de acest animal fantastic care are rol de protectie a templului si a celor care intra in el.

Cand intram, parca patrundem in 1001 de nopti. Sus, in tavanul cupolei, zeci de scene desprinse din cartile jainiste.

De jos, de pe mozaicul podelei, cel care ingrijeste templul, un tip simpatic cu parul vopsit in rosu cu henna, ne cere 20 de rupii pentru fotografiat si ne da drumul prin templu, dupa ce ne spune ca sunt inca doua etaje la care trebuie sa urcam.

Nu-mi vine parca sa cred si intreb inca o data, sa ma conving, daca pot face fotografii oriunde. Raspunsul este afirmativ, asa ca pozez mai intai divinitatea din centrul altarului, asa, ca sa ma asigur.

Obiectul adoratiei credinciosilor nu poarta haine pentru ca inteleptii care practica asceza, umbla complet goi, de aceea se si numesc Digambar, adica "cel care se inveleste cu cerul". Poarta cu ei o maturica din pene de paun cu care matura praful din fata lor, pentru a nu calca cumva vreo ganganie si un vas in care primesc ofranda de hrana a credinciosilor. Ei au renuntat la toate averile lumesti si nu mai urmaresc decat atingerea idealului suprem, eliberarea permanenta de sine. Mananca doar o data pe zi si doar atat cat le incape o data, in palma.

Incepem sa dam ocol altarului si, in temple, aceasta se face intotdeauna in sensul acelor de ceasornic. Pe partea exterioara a altarului, de jur imprejur, figuri sculptate din mitologia jainista.

Coloanele templului sunt si ele pictate, la fel si peretii: nici o palma de loc nu ramane neacoperita, nici macar usile. E atata culoare, atata viata, incat as fotografia fiecare centimentru!

Urcam la primul etaj, unde spectaculos cu adevarat este...exteriorul! Vedem Bikanerul de sus, in plin soare, intr-un amestec de culori care ma face sa nu le mai deosebesc pe cele dinauntru de cele dinafara...

La ultimul etaj, unde chiar nu este nimic de vazut, vad printr-o arcada si templul alaturat, despre care am amintit. Jos, in mica piata, zarim masina si pe Bhawar, asteptand. E timpul sa ne indreptam spre fort!

TATA Indigo si  Bhawar, sezand pe un zid