Ilustrate din Apuseni 9. Manastirea Lupsa / Postcards from the Apuseni Mountains 9. Lupsha Monastery

Nearer to Campeni, at only 14 km, there is another monastery, called Lupsha, after the name of the village were it was erected the first wooden little church, on 1429.

When I visited here some years ago, there was a painting on the outside wall, under the roof, on the western side of the church. Now it is painted in white. I couldn’t enter, so I only took a couple of photos through the door.

The first restauration took place on 1975, then a new church and lodgings for the monks were added. The new church is not finished yet: the inner wall paintings are still to be added. The stone wall encircling the monastery is new.

 
Mai aproape de Campeni, la doar 14 km se afla Manastirea Lupsa.  Zidul de piatra care o inconjoara este nou.

intrarea la Manastirea Lupsa

Daca patrunzi in curte, la umbra molizilor se odihneste vechea biserica din lemn a manastirii, construita in 1429. 

Acum cativa ani, cand am vizitat-o prima data, pe aripa sa vestica, sub acoperis, era pictata.

Acum insa este toata zugravita in alb. Nu am putut intra inauntru, asa ca am fotografiat printr-o mica deschidere a usii, peretii pictati din interior.

Prima restaurare a avut loc in 1975. Apoi, s-a construit o biserica noua si un adapost pentru calugarii care traiesc si muncesc aici. Biserica urmeaza sa fie pictata in interior, nu este inca gata.

 biserica noua, cu turn traditional

Ilustrate din Apuseni 7. Schitul Posaga / Postcards from the Apuseni Mountains 7. Poshaga Hermitage

At 50 km from Campeni, in the Apuseni Mountains, there is a village whose existence was prooved by documents on 1365. The name of the village is Poshaga and it is visited by those who want to see the little hermitage named Healing Spring.

At the entrance in the village, you see a relatively new church - The Saint Archangel. To me, it ressembles with the Russian churches due to the bulb of the dome and the old three barred orthodox cross on top of it. Under the roof, a gallery of saints is painted.

The asphalted road finishes after the village, leaving room to a dirt road. After few kilometers we arrive in front of the hermitage, were a big wooden gate led us in the courtyard. Nowadays there are only few monks living here, and nobody is to be seen around.

The entrance to the hermitage is beautifully carved in wood, and the ceiling is painted. So it is the interior of the little church. In the yard there is also a roadside crucifix, a bell tower, an open air altar and the house of the monks, full of flowers.


All the construction is circled by a stone wall, adorned with the mosaic effigies of the most important rulers in our history.


La 50 km de Campeni (jud. Alba) se afla un sat a carui existenta urca in timp pana la 1365, cand apare prima sa atestare documentara. Satul se numeste Posaga si este vizitat mai ales pentru schitul care se afla aici. Ca si in cazul multor alte sate, exista o Posaga de Sus si o Posaga de Jos, iar schitul se afla intre ele.

Din soseaua care leaga orasul Campeni de Turda, urmarind vechiul traseu al Mocanitei in apropierea Muntilor Trascaului, se desprinde drumul ce duce spre sat.

Muntii Trascaului

Biserica Sfintii Arhangheli, ni se infatiseaza cu o arhitectura neobisnuita locului. Doua turle rotunde, in forma bulbului de ceapa al bisericilor rusesti si crucea ortodoxa cu trei bare, sunt completate de o galerie de ocnite, sub acoperis, care ne prezinta portretele a numerosi sfinti.

 Biserica Sfintii Arhangheli din Posaga de Jos

Printre numeroasele case noi, cateva case vechi si grajduri de animale, mai pastreaza traditia locului, a caselor din lemn.

 grajd pentru animale

Alaturi de drum, o valtoare - bunica masinilor de spalat moderne - adauga o nota de pitoresc. In putine locuri din tara mai pot fi vazute inca - in stare de functionare - asemenea minuni ale tehnicii populare.

 valtoare, la Posaga de Jos

La capatul satului soseaua asfaltata se termina si mai parcurgem cativa kilometri pe un drum pietruit dar plin de praful unei veri caniculare, care a facut ca frunzele tufelor de langa drum sa fie toate albe. In sfarsit ajungem la schit. Un panou ne avertizeaza asupra tinutei in interiorul manastirii.

Aceasta se afla la poalele unui perete stancos, pe care cresc doar smocuri de iarba. Acolo, la 100 de schit, se afla si un izvor, care da numele schitului: Izvorul Tamaduirii. Numele se datoreaza credintei oamenilor ca apa sa minunata poate vindeca orice boala. Hramul schitului este Adormirea Maicii Domnului (15 august). Cel care a initiat construirea schitului, a fost preotul Alexandru Rujdea, in 1933.

Poarta monumentala a schitului a fost sculptata de mesteri din Baia Sprie, in 1981.

Schitul in sine este o bijuterie de sculptura in lemn. Pridvorul in special atrage atentia. Tavanul sau, ca si intregul schit in interior, este pictat. Pictura in fresca se datoreaza pictorului Carol Gross.

 pridvor sculptat

In interior, o catapeteasma sculptata in lemn si chipul sfintilor care ne privesc blajin de pe pereti.

Complexul monahal, in care mai vietuiesc doar cativa calugari de ii numeri pe degetele de la o mana, este completat de o troita, o clopotnita, un altar in aer liber si cladirea care serveste drept locuinta monahilor.

 troita

 clopotnita, construita in 1979

 locuinta calugarilor

In curte e liniste, nici tipenie de om. Putem admira in voie dantelaria de lemn a schitului.

Aceasta mica bijuterie, mai putin cunoscuta turistilor, mai are si un gard de piatra care o inconjoara, care are pe el chipul in mozaic al marilor nostri domnitori: Basarab, Bogdan, Mircea cel Batran, Vlad Tepes, Mihai Viteazu s.a. dar si chipurile eroilor motilor Horia, Closca si Crisan si al Craiului muntilor, Avram Iancu.